Avem un nou preot paroh

Instalarea noului nostru preot paroh a avut loc marţi, 8 noiembrie 2016.

Cu multă emoţie, părintele Marius Corlean a predat ştafeta cârmuirii parohiei noastre noului părinte Alexandru Daniel Cîmpan.
Ne-am rugat pentru un început bun, sub binecuvântarea lui Dumnezeu!
Mulţumiri şi recunoştinţă pentru părintele Marius, bun venit în familia noastră părintelui Alexandru şi doamnei preotese Iulia!

Comitetul de femei. 12 ani în două minute

Comitetul de femei este într-o parohie motorul care contribuie esenţial la aducerea la realitate a faptelor bune.
La Bucium, doamnele din comitetul parohial sunt cele care, cu timp şi fără timp, fac din evenimentele parohiei noastre momente calde şi primitoare.

Vă purtăm în suflet cu multă preţuire şi recunoştinţă, Dumnezeu să vă răsplătească dragul cu care vă implicaţi în viaţa comunităţii, să vă ţină sănătoase şi bucuroase ca să continuaţi lucrarea asta minunată!

Pr. Marius şi preoteasa N.

+++

Clipul face parte din seria #12aniincatevaminute, care prezintă episoade din parohia noastră în perioada 2004-2012.

12 ani în trei minute. Părintele

În aceste momente de schimbare pentru comunitatea noastră, de rememorare, recunoştinţă, încredinţare voii lui Dumnezeu,
vă prezentăm un nou episod din seria „12 ani câteva minute…”: Părintele.

Preotul este cel care însoţeşte comunitatea în evenimentele esenţiale ale vieţii, în necaz, în bucurii, la treabă sau la Liturghie. Rugăciunea lui ne uşurează drumul, fie că ştim sau nu ştim acest lucru.
Mulţumim, Părinte, pentru această însoţire de 12 ani!
Dragostea e pentru veşnicie.

Una din poveştile Centrului nostru

O poveste care a fost posibilă datorită oamenilor din comunitatea noastră care s-au implicat activ în formarea copiilor.

***

Un film realizat de Natalia Corlean şi Mihai Ghircoiaş în cadrul Atelierului de video storytelling coordonat de Mihai Andrei Leaha şi organizat de Asociația CEVA (Centrul pentru Educație Vizuală și Antropologică).
Evenimentul a avut loc in cadrul Zilelor Voluntariatului si Initiativelor Civice Fagaras 16-21 august 2016 organizate de Fundatia Comunitara Tara Fagarasului in colaborare cu MKBT, Primaria Fagaras, Casa Asociatiilor si Fundatiilor Fagaras.

Dragi buciumeni,

ştiţi că gândul nostru a fost să rămânem aici, la Bucium, până la pensionare (dacă mai trăim până atunci). Am exprimat adesea ataşamentul nostru faţă de satul acesta care ne-a adoptat şi mai ales faţă de comunitatea în care ne-am simţit ca într-o familie.

Iată însă că voia Domnului este alta decât voia omului şi de curând am fost transferaţi la biserica brâncovenească Sf. Nicolae din Făgăraş. Inimile ne-au fost sfâşiate de această ascultare pe care am primit-o neaşteptat. Preotul este însă dator să se supună ierarhului său în astfel de cazuri, aşa cum face orice militar care slujeşte în oaste. Aşa că primim această ascultare cu durere, dar şi cu nădejdea că Dumnezeu – Cel ce pe toate le ştie – va purta de grijă de toate. De lucrările începute, de proiectele demarate, de copii, de întreaga comunitate. În acelaşi timp privim cu recunoştinţă faptul că nu ne desparte boala sau moartea, ci doar o distanţă fizică de 20 de kilometri, care va putea fi uşor străbătută din ambele direcţii atunci când dorul ne va chema unii către alţii. De asemenea, proiecte comune sunt uşor de realizat şi legăturile sufleteşti care s-au creat între noi sunt pentru Veşnicie.

 

Nădăjduim, cu rugăciunile noastre, ale tuturor, ca mandatul nostru să fie preluat în curând de un om cu drag de sat, de copii şi de proiectele începute. Un părinte care să vă apropie de Dumnezeu şi de mântuire poate mai bine decât am ştiut s-o facem noi. Căci, până la urmă, dacă nu duc la Dumnezeu, toate drumurile sunt în zadar.

 

Vă mulţumim din inimă tuturor celor care ne-aţi fost alături şi aţi sprijinit lucrarea noastră! Dumnezeu să vă răsplătească bunăvoinţa şi iubirea cu care aţi făcut-o.

Vă mulţumim tuturor pentru aceşti 12 ani împreună. Au fost multe bune – şi ne-au dat încredere să mergem mai departe. Au fost destule şi rele – dar mulţumim şi pentru acelea, căci ne-au întărit în credinţă şi ne-au smerit.

Vă rugăm în acelaşi timp să ne iertaţi, pentru toate lipsurile și neputințele noastre.
Nu ne uitaţi în rugăciunile voastre, aşa cum nu vă uităm nici noi.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!

 

Părintele Marius şi preoteasa Natalia

Ateliere de vară: natură, prieteni, bucurie, recunoştinţă

Iată şi vacanţa la final. Suntem recunoscători pentru fiecare moment petrecut împreună. Am avut parte de biciclit, antrenamente, exersarea limbii franceze cu prieteni din Franţa, parc de aventură, fotbal pe soare şi pe ploaie etc. etc. etc.

 

Rugăciune pentru căsnicii și familii împlinite. Aducerea moaștelor Sfinților Adrian și Natalia la Bucium și Victoria

Programul evenimentului:

joi, 25 august – biserica din BUCIUM, Ţara Făgăraşului
ora 18 – priveghere pentru Sfinții Adrian și Natalia (Vecernia cu Litia şi Utrenia)
– sfinţirea raclelor moaştelor celor doi sfinţi

vineri, 26 august – Biserica „Sf. Ilie” din oraşul VICTORIA
ora 9 – întâmpinarea sfintelor moaşte la Capela Spitalului din Victoria; procesiune pe la bisericile Sf. Împăraţi şi Cuvioasa Parascheva.
ora 9.45 – sosire la biserica Sf. Ilie
Acatistul Sfinţilor şi Sfânta Liturghie

***
Organizatori: Mănăstirea Şinca Nouă, Parohia ortodoxă Sf. Ilie Victoria, Parohia ortodoxă Bucium
***
Viaţa celor doi soţi, pe scurt:
Mucenicul Adrian şi soţia lui Natalia au trăit în Nicomidia (în Turcia de azi), în vremea împăratului păgân Maximian, prigonitor al creştinilor. Adrian era unul dintre mai marii cetăţii, un om educat, care se supunea împăratului şi se închina la idoli. Într-o zi, la el au fost au fost aduşi 23 de creştini care erau condamnaţi la moarte. Mişcat profund de fidelitatea şi curajul celor care sufereau pentru credinţa lor, Adrian s-a convertit şi el la creştinism. Soţia lui, Natalia, care era deja creştină în ascuns, i-a fost sprijin de neclintit în perioada chinurilor îndurate. Deşi erau căsătoriţi de abia un an şi toată lumea îi sfătuia să îşi cruţe viaţa şi să se bucure de tinereţe, cei doi soţi au rămas fermi în hotărârea lor. Niciunul nu a renunţat la credinţă. După moartea soţului ei, Natalia a fost căutată de un nobil păgân care aflase că e văduvă şi voia să o ia de nevastă. Ea a fugit din cetate, rugându-se fierbinte lui Dumnezeu să îi aducă şi ei sfârşitul, pentru a fi alături de Adrian şi ceilalţi mucenici. Pentru dragostea ei, Hristos i-a ascultat rugăciunea, iar Natalia a murit, devenind şi ea sfântă, prin jertfă fără de sânge.

***

Foto: Ioan Antonescu, Natalia Corlean

Pregătirea pentru Aventura DofE

Tinerii noştri din programul DofE au trecut cu brio probele de antrenament pentru secţiunea Aventură. Cu această secţiune se apropie de finalul nivelului de bronz. Ceremonia de premiere va avea loc în luna noiembrie, la Braşov.
The Duke of Edinburgh’s International Award este lider al programelor de dezvoltare personală şi se adresează tinerilor între 14-24 ani. 10 tineri urmează programul  la Centrul cultural Zestrea Buciumului, prin unitatea operaţională AVE Făgăraş.

Cei 10 s-au împărţit în două echipe (echipele trebuie să aibă între 4-7 membri), au făcut cursuri de pregătire, şi-au stabilit traseele pentru călătoria finală şi au efectuat şi călătoriile de antrenament cu bine, primind ok-ul pentru călătoria finală.

Cele 2 echipe sunt:

  • 7Team (Andreea, Cristi, Sorina, Cristina şi Daniel) – traseu pe bicicletă, antrenamentul: 15 iulie; supraveghetor: Marius Schumi.
  • Zestrea Buciumului (Maria, Lavinia, Giorgia, Mihai, Cristina şi prietenul lor Alex, care îi însoţeşte) – traseu mixt, bicicletă şi drumeţie pe munte; antrenamentul: 23 iulie, supraveghetor: Aurel Frîncu şi pr. Marius Corlean.

Imagini de la antrenamente:

 

Feed-back-uri de la tineri:

„Antrenamentul m-a învățat că nu există „nu mai pot” sau „m-am obosit”, ci doar „nu vreau”. M-a învățat că oricât de lung şi greu ar fi drumul pe care îl am de parcurs, la final mă voi bucura împreună cu prietenii mei de dulceața reușitei. Mi-am demonstrat că pot mai mult decât credeam și că nu îmi este de folos să mă dau bătută. Bineînțeles, aș vrea să le mulțumesc și coechipierilor mei care au făcut drumul să pară mult mai scurt și mai puțin solicitant. Cred că meritul meu este 10% pentru că m-am ambiționat. Procentul de 90% le revine lor pentru că m-au motivat. Mi-am dat seama cât de importantă este echipa.” (G.G.)

„Mi-a plăcut antrenamentul , deoarece am putut vedea cum ar putea fi în călătoria finală si de asta consider că a fost util . Mă bucur că am învățat cum să pun cortul, cum se face corect rucsacul şi la ce obiecte să renunț, să nu trebuiască să duc greutate suplimentară degeaba.” (M.G.)

„A fost una dintre cele mai frumoase experiente traite de mine, din care am invat si am inteles anumite lucruri. Am cunoscut niste oameni minunati pe care doresc sa ii revad cat mai repede. Lucrurile noi invatate o sa fie de folos tuturor in aventura, dar mai ales in viata. Sper ca toti sa inteleaga ce inseamna o echipa si ca impreuna mereu e mai simplu si mai distractiv.” (A.S.)