Şezătoarea cu dichis literar

Eminescu. România frumoasă. Români uniţi.

Sub acest generic am sărbătorit pentru a treia oară împreună evenimentele lunii ianuarie: Ziua Eminescu, Ziua culturii române şi Ziua Unirii.

O seară minunată la gura sobelor din biserică, cu oameni frumoşi, oaspeţi inimoşi, momente de o sensibilitate profundă şi comuniune la un ceai cu prăjituri, oferite de gazdele buciumene.

Mulţumim musafirilor din cele două Veneţii: Pr. Alexandru cu doamna preoteasă Petruţa Socaciu din Veneţia de Jos şi domnii profesori Florin şi Crina Palas din Veneţia de Sus, cu copiii frumoşi care i-au însoţit şi ne-au încântat cu momentele lor.

Şi mulţumim tuturor buciumenilor – din sat sau din oraş – care aţi ales să petrecem împreună această seară!

 

 

„Bisericuța noastră din Bucium a găzduit o manifestare culturală minunată. Poezie, cântec, cuvântări profunde, multă, multă emoție..
Concluzia:
Avem nevoie tot mai mult să redescoperim frumusețea din sufletele noastre! Avem nevoie să citim, să creăm, să muncim pentru țara noastră! Avem nevoie să fim uniți! Avem nevoie să scoatem la suprafață tot ce este frumos, pur și nobil din noi!
Mulțumesc tuturor celor care au fost împreună cu noi!”

Pr. Marius

 

„Zestrea Buciumului a împărțit cu noi astăzi frumoasă parte din Zestrea Neamului nostru! Însuși Eminescu a coborât în mijlocul frumoasei biserici din Bucium, atingând cu privirea sa fiecare suflet acolo prezent. Și ne-a vorbit, prin glasuri de copii, despre dragoste și natură, despre pământ și cer, despre doină și luceferi… Apoi despre Basarabia, marea sa dragoste și marea noastră rană, și despre Unire, marele său vis… Și al nostru, desigur! Și despre Biserică – Maica Neamului Românesc!
Înălțătoare seară, înveșmântată în strai de sărbătoare (ce lecție frumoasă!), pentru care, cu sufletele încă tremurând de emoție și de vie trăire, mulțumim doamnei Natalia Corlean, părintelui Marius Corlean, părintelui Alexandru Socaciu, dar și copiilor frumoși din Bucium și din Veneții!
Felicitări mai ales fraților Maria și Vasile Lupu din Veneția de Sus, pentru emoționanta recitare a vastului poem eminescian „Luceafărul”!

«De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece! »”

Crina Palas

Publicitate

Seară românească la Bucium

O seară în care ne-am bucurat nespus unii de alţii, de România, de lucrurile frumoase şi bune.
Din program:
RUGĂCIUNE – întărire în credinţă, nădejde, iubire.
CÂNTECE şi poezii patriotice – fire nevăzute care ne pun în legătură cu toţi cei care le-au cântat de-a lungul veacurilor, făcându-ne adevărate transfuzii de dragoste, putere şi curaj.
CUVÂNT – despre rânduială, rost, vatra satului, familie, solidaritate.
BUNĂTĂŢURI – prilej de vorbă şi împărtăşire.

Mulţumim tuturor care aţi fost parte din aceste momente!
Pr. Marius şi Natalia Corlean

***
Carte de oaspeţi:
„O seara minunata petrecuta la Bucium, unde corul ne-a incantat si ne-a emotionat cu cantece patriotice; copiii au recitat poezii patriotice si ne-au induiosat cu puterea lor de a vibra sub versuri puternice.
Am ascultat cu mare atentie pledoaria dlui prof. Rosculet referitoare la puterea satului si a invatamintelor sale, a intoarcerii la origini, povesti despre sezatoare si claca, despre solidaritate in lumea satului si despre puterea nucleului familial.
Coplesiti de asa emotii puternice constructive, am incheiat seara cantand impreuna imnul national si un La multi ani pentru sarbatoritii zilei.
LA final am gustat din extraordinarele prajituri de post, gogosi, bombe, salam de biscuiti si alte bunatati aduse de doamnele minunate si am plecat nu doar cu stomacul plin, dar si cu inima plina de asa bucurie si emotie.
Felicitari pentru ca ati dedicat timp si suflet sa creati asa seara cu iz absolut familial, cu mari emotii pentru noi ca spectatori si cu bucurie de nedescris.” (Ana Borca, IIA CĂLĂTOARE)

„Am facut si eu cateva poze la sezatoare alaturi de Zestrea Buciumului da va spui sincer ca nu prea avui timp ca mi-o fost drag sa cant si sa ascult pruncii, muierile si barbatii aciuiti in Casa Domnului pentru a ne bucura dempreuna chiar la mijlocul postului de praznuirea Zilei Nationale a Romaniei… Inca o data tuturor LA MULTI ANI…!” (Titus Frâncu)

 

FOTO: Ciprian Nistor, Ana Borca, Natalia Corlean.

Şezătoare cu dichis literar: Mihai Eminescu

Luna ianuarie ne-a provocat la o întâlnire inedită pentru noi. O întâlnire avându-l ca temă pe Mihai Eminescu. Toţi cei care au avut drag şi disponibilitate au putut prezenta un moment închinat celui pe care îl cunoaştem atât de puţin…

Am vorbit despre dragostea lui faţă de Biserică şi neam, despre campaniile sale jurnalistice din presa vremii, despre cât de mult ni s-a furat din Eminescu şi cât de trunchiat ne-a fost prezentat la şcoală.

Am recitat, am pus în scenă Scrisoarea a III-a, am cântat, am admirat tabloul realizat pentru această ocazie de buciumeanul nostru Florin Pandrea.

Eminescu.

Şezătoarea buciumenilor la Castelul Bran

Câteva localităţi din Ţara Făgăraşului participă în această perioadă la expoziţia de datini şi obiceiuri din satele judeţului Braşov, intitulată „Cumpăna dintre timpuri la Castelul Bran”. Manifestarea se desfăşoară între 9 decembrie – 9 ianuarie şi este organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov, împreună cu Primăria şi Consiliul Local Bran şi Compania de Administrare a Domeniului Bran.

Sâmbătă, 11 decembrie, am făcut şi noi parte din program, cu şezătoarea din Bucium.

„Dornici să reînvie frumoasele tradiţii populare, buciumenii au pregătit o şezătoare, în cadrul căreia au inclus şi programul cetei de feciori. Gazdă le-a fost chiar primarul comunei, care s-a alăturat cu drag obiceiului.

Şezătorile se făceau pe vremuri în anotimpul rece, fie pentru întrajutorare la torsul lânii, fie ca un prilej de întrunire comunitară. Fiecare femeie îşi aducea de acasă câte ceva de lucru: furcă pentru tors, cusături de la diverse piese de port popular, dantelă sau împletituri. Bărbaţii curăţau porumb, împleteau coşuri sau meştereau câte ceva. Atmosfera era întreţinută de cântece, ghicitori, proverbe şi jocuri; se serveau scoverzi, boabe fierte, nuci, prune uscate sau diverse plăcinte specifice locului.

Aici se discuta despre ce s-a mai întâmplat prin sat, se învăţau colindele, tinerii se cunoşteau între ei, iar fetele de măritat erau curtate de peţitori. Băieţii veneau mai târziu, uneori însoţiţi de muzicanţi, şi atunci se integra şi jocul în şezătoare.

Ceva din această atmosferă au încercat să redea şi sătenii din Bucium, care au pregătit cântece de şezătoare, doine şi colinde. Spectatorii au fost şi ei implicaţi direct, spre încântarea lor: au fost serviţi cu produse pregătite pentru cei din şezătoare, au fost martorii unei declaraţii de dragoste refuzate, al jocului cu întorsul blidelor, iar când s-a încins jocul au fost invitaţi şi ei la dans. Programul a fost foarte bine primit şi de către organizatori, care i-au invitat încă de pe acum pe participanţi la manifestările de anul viitor.”

(Natalia Corlean)

Un film din imagini. Înregistrarea este de la una din primele repetiţii:

La final jocul s-a încins în curtea castelului: