Povestea ghemelor

Au fost odată ca niciodată nişte fetiţe tare harnice. Locuiau în satul Bucium, de la poalele Munţilor Făgăraş. Într-o zi, Dumnezeu a trimis o adiere de inspiraţie şi fetiţele s-au apucat de croşetat. Nu aveau însă nici croşete prea multe, nici aţă. Adierea bucuriei şi a entuziasmului i-a atins însă şi pe alţi oameni, care s-au apucat să scotocească prin debarale după gheme prea de mult nefolosite.
Aşa au ajuns nişte gheme de poveste pe mâinile fetiţelor, iniţiate în arta croşetatului de Doamna Veronica. Din măiestria lor au început să se nască obiecte croşetate, care mai de care mai multicolore. Din fire înnădite au răsărit trăistuţe, floricele, căciuliţe pentru fraţii mai mici. Au fost proiectate chiar veste şi rochiţe. Doar că ghemele s-au terminat din nou.
VA URMA…

Actualizare ulterioară:

  1. 29 martie: am primit 3 gheme. Ura!
  2. 30 martie: am aflat că, pentru a face rost de aţă, unele fete au început să strice pulovere bune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s